ieri la oratorie, printre altele, am vorbit despre distante si implicit despre cele 4 zone:
1. zona intima 15-46 cm
2. zona personala 46-1.22 cm
3. zona sociala 1.22 – 3.6 m
4. zona publica - peste 3.6 m
si mi-am adus aminte de babele din 28 care imi invadasera cu putin timp inainte nu doar zona intima, ci si orice urma de a calatori civilizat cu autobuzul… plus ca… nu este buna clasificarea. de exemplu… mai trebuia o categorie speciala unde sa incadram distantele din cannabis de sambata seara… ca nu poti avea pretentii nici macar la cei 15 cm )
rasfoiam zilele trecute prin pagini vechi si-am nimerit aici. must read. e de prin anul 2. bine, anca a scris mai multe despre kiri, nu va inchipuiti chestii prea bune despre mine. dar sunt cateva in care ma regasesc…
Ele ajung intotdeauna la timp (ba chiar cu 10 minute inainte)
Ele stiu intotdeauna in ce data suntem si cat este ceasul
urasc sa ma trezesc dimineata pentru ca atunci ar trebui sa visez cel mai frumos,
urasc sa aud alarma, dar urasc si cand nu o aud,
urasc sa ma trezesc in diminetile de iarna cand e frrrrrig in camera si e cald sub plapuma…
urasc sa ma trezesc dimineata pesimista,
urasc sa ma trezesc mai tarziu decat imi propun,
urasc diminetile pentru ca nu am chef de nimic,
urasc diminetile cand e noapte afara,
urasc sa ma trezesc dintr-un vis frumos si uneori inchid alarma si imi continui somnul sperand ca prind “hapi endul” din vis 8-> fara sa-mi pese de consecinte,
urasc sa nu am timp sa-mi beau cafeaua dimineata,
urasc autobuzele, dar si traficul de pe pod la podu ros chiar si cand merg cu masina,
urasc sa-mi stea rau parul pentru ca niciodata n-am chef sa-i fac nimic dimineata,
si lista poate continua … si voi continua someday
imi plac zilele cand ma trezesc la 12 … dar maine nu va fi una dintre ele.
piesa care imi face tot timpul chef de dans, care uneori imi face chef de curatenie, care ma face sa dau din picior la semafor, care ma face sa ma batai acum aici pe scaun… plus ideea de “my person” [deja dedicata, grey's anatomy lovers stiu ] plus imaginile care ma fac sa sper. pentru ca grey’s anatomy e un serial care te face sa speri. din diverse motive.
[ma amuz sa-l mai citesc sa vad ce-mi mai trecea prin cap sau ce-mi mai placea ... pentru ca acolo putin e scris de mine, mult e copy paste la piese... dar era un inceput]
si am continuat in alte parti, diverse locuri, si se pare ca si aici. si m-am lasat cand a devenit un “trend” sa ai blog. dar scriu pentru mine si am sa continui aici.
vor fi chestii care imi place, vor fi versuri, vor fi reclame, filmulete, piese, vor fi impresii si frustrari, vor fi acuzari si dezmintiri, vor fi si relatii publice si publicitate, vor fi copilarii, vor fi linkuri.
e un blog despre lucrurile care-mi plac. un blog powerpuff.
)
] plus imaginile care ma fac sa sper. pentru ca grey’s anatomy e un serial care te face sa speri. din diverse motive.