>:)

cica… Există doar două stări ale dispoziției umane: foarte, foarte fericită sau pe punctul de a deveni foarte, foarte fericită. Ghici in ce dispozitie sunt astazi? >:)

sleepless in nicolina city

si eu ascult asta. (citeste aici si aici despre)

si e 3 si vreau sa dorm. si nu mi-e somn…si ascult piesa aia.

poate din cauza celor 2 cafele baute azi. dar n-au treaba. e o chestie obisnuita.

poate din cauza discutiei cu un vechi prieten si a amintirilor  si a planurilor de reintalnire.

poate din cauza că am stat să mă gandesc o oră la chestiile din postul de mai jos.

poate pentru că m-am trezit prea târziu azi dimineață (pranz)

poate pentru că ultima dată când m-a prins ora asta doar pe mess sau net vorbeam cu tine despre ce va fi. si nu urma sa fie asa. poate pentru că de obicei ma prindea cu tine ora asta candva.

poate pentru că, de fapt, nu vreau să dorm. cel mai probabil de asta. sincer acu

poate pentru că stiu că iar am sa visez. muuuuult.  si uneori n-am chef de visat. si mai ales n-am chef de visat unele chestii.

poate pentru că îmi trec prea multe prin cap.

poate pentru că până la urmă știu că 7 ore de somn îmi ajung

poate pentru că azi am reușit multe sau pentru că în ultimul timp reușesc din ce în ce mai multe. mici, dar importante. si maine vreau sa fie la fel spre mai bine.

poate pentru că începe oficial sesiunea și în subconștientul meu sesiunea înseamna stress, emoții, nopți chinuite nedormite, deși nu mai este nevoie.

poate pentru că mi-a zis tata (si nu doar el) că oamenii normali dorm de la 10 la 7 și eu nu vreau sa fiu normală.

la blocul de lângă nu mai e nici un bec aprins. nici măcar unul.

poate pentru că dacă n-ar fi câinii și n-ar dormi toată lumea din zonă aș ieși pe afara.

poate pentru că ma simt bine așa…

poate pentru că nu-mi pasă.

poate ca doar caut motive, ca de obicei.

poate că îmi place să dau o notă tragică la tot ce mișcă…

poate ca ar trebui să mă opresc din meditațiile mele, să închid laptopul și să ma culc…ar fi o idee.

poate ca da…poate ca nu…..

maine, azi e luni.

(da…azi am avut chef de scris pe blog…so what?:D)

parca ar fi, parca n-ar fi…

Recunosc că nu mi-au plăcut niciodată alegerile…nu-mi plăcea să aleg culoarea preferată, melodia preferată, mâncarea preferată și altele asemenea…pentru că mi se părea că nu pot să simplific asa mult lucurile care-mi plac și care mă definesc, că într-o zi sunt una și în alta zi sunt alta. Dar acum…Irina (mai nou cunoscută ca ”nana lui Andrei” de cand si eu sunt ”mătușa Ana”) mă lăpșuiește să aleg. Am încercat să evit să citesc răspunsurile ca sa nu ma las influențată. Le voi citi după. Sa vedem…

Dacă eram o lună, aş fi fost – mai. Pentru ”zilele de mai” despre care cântă Pasărea Colibri și pentru ”nopțile de mai stai” despre care cântă tavi lazăr, pentru cei pe ii asociez cu luna mai, pentru serile de mai care sunt excepționale. Din mai multe puncte de vedere.

Dacă eram o zi a săptămânii, aş fi fost – vineri. In nici un caz luni. sau nu stiu.

Dacă eram o parte a zilei, aş fi fost – seara. In nici un caz dimineata. (”prietenii stiu de ce”:)) ) mai ales pentru că deja e vara. și iubesc serile de vară.

Dacă eram un animal marin, aş fi fost – (aici ar trebui să știu multe animale marine:-”) pinguinul intră la așa ceva? Daca vreau eu, da…intră ))) (și gugăl zice că intră ) …de ce? Pentru ca nu stiu.

Dacă eram o direcţie, aş fi fost – înainte. Pentru că nu vreau să fiu înapoi.

Dacă eram o virtute, aş fi fost – Cinstea.

Dacă eram o personalitate istorica, as fi fost – pff…greu. pe bune că n-am idee acum…mama lui Ștefan cel Mare )) (joke:P) … daca aveți voi vreo sugestie…chiar aștept

Daca eram o planetă, aş fi fost – Jupiter. Că are mulți sateliți.

Dacă eram un lichid, aş fi fost – cola, cafea ? )) sau apă rece.

Dacă eram o piatra, aş fi fost – bai, chiar nu știu. Aș fi fost o piatră din Siret.

Dacă eram o pasăre, aş fi fost – în nici un caz rândunică )) (Anca știe de ce:D)

Dacă eram o plantă, aş fi fost – ghiocel sau lăcrămioară.

Dacă eram un tip de vreme, aş fi fost – soare cu nori.

Dacă eram un instrument muzical, aş fi fost – chitară. Pentru că știam să cânt olea când eram mică. Pentru că în liceu, chitara Claudiei mi-a însoțit verile, Clujul și nu numai. Pentru că tot timpul când ma duc la Lidia îi văd chitara după dulap. (cel puțin o vedeam înainte, acum Carina nu ne lasă să ne uităm decât la ea ;;) ) Pentru că apoi a venit chitara Danei in corturi, în camere de 16 paturi sau pe tren. Apoi chitara lui Cosmin prin melodiile lui (și apoi și fizic în birou, la fete, la altii sau la Balena). Si chitara lui Mihai cândva (chitările, de fapt, că are mai multe…sau avea atunci). Și acum chitara lui Ciprian, care stă langă patul meu și pe care o chinui în fiecare zi.(condoleanțe vecinilor zic unii :-w) Pentru că tot timpul o propozitie care conține numele meu și cuvântul chitară este o glumă sau o ironie nu prea fină la adresa simțurilor mele muzicale >:P . dar ce știti voi?[-(

Dacă eram o emoţie, aş fi fost – neacceptare

Dacă eram un sunet, aş fi fost – ”urmează stația UNIVERSITATE” de pe vremea când soferii aveau chef sa pună și sunetele în 41. Unii mai pun si acum. și …începutul de la Snow –  RHCP.

Dacă eram un element, aş fi fost – element? Really?

Dacă eram un cântec, aş fi fost – Alphaville, Forever young (aș fi mai multe, dar daca trebuie să aleg îl scriu pe primul care mi-a venit acum, în momentul asta, prin cap)

Dacă eram un film, aş fi fost – The Butterfly Effect (P.S.: mi-e dor de filmele noastre, bah )

Dacă eram un serial, aş fi fost – Anatomia lui Grey și Fetele Gilmore ) apoi și Heroes și House

Dacă eram o carte, aş fi fost – ”Sunt aiurită și se ia” )), vestita carte roz (joke, dar chiar nu stiu acum ce aș fi… in fiecare perioadă aș fi altceva)

Dacă eram un personaj de ficţiune, as fi fost – the child of darkess… glumesc iar, dar nu stiu. Ziceți voi și aici. Ce mă vedeți?

Dacă eram un fel de mancare, aş fi fost – Ecler sau crispy de la KFC

Dacă eram un gust, aş fi fost – ca guma aia Shock… acră la început, dar dulce după

Dacă eram o aromă, aş fi fost – mentă

Dacă eram o culoare, aş fi fost – roz )) oricum a zis Cristina că mă îmbrac cam mult în roz lately.

Dacă eram un material, aş fi fost – blug

Dacă eram un cuvânt, aş fi fost – vreau

Dacă eram o parte a corpului, aş fi fost – inima :-s oricât aș fi vrut să nu fie asa.

Dacă eram o expresie a feţei, aş fi fost – încruntarea, ca sa fiu sinceră… dar lumea care ma cunoaște înțelege că așa ma uit eu frumos ;;)

Dacă eram o materie de şcoală, aş fi fost – Fizica de clasa a șaptea și Argumentarea.

Dacă eram un personaj din desene animate, aş fi fost – Buttercup din Powerpuff girls și uneori Bubbels.

Dacă eram o formă, aş fi fost – hexagon (nu, n-are treabă cu ultimele ”aventuri” din Franța)

Dacă eram un număr, aş fi fost – prima pentru tine.

Dacă eram o maşină, aş fi fost – eee… logan, na )

Dacă eram o haină, aş fi fost – pantaloni de blugi.

Greu, dom’le, greu!!!  Am terminat… dar cred ca maine la unele am sa am altă parere, poimaine alta și tot asa.

Leapșa merge la Anca, Teo, Cătălin și……………. Andrei ))) (that can be fun)

nah… să stați și voi o oră să vă gândiți la asta ;;)

Suntem. Cu toții. Liberi. Să facem. Tot ceea ce ne dorim.

Nu există nici o problemă care să nu-ți lase un dar după ce trece. Cauți problemele pentru că ai nevoie de darurile lor.

Nu fi mâhnit când iți iei rămas bun. O desparțire este necesară unei noi întâlniri. Și regăsirile sunt lucruri sigure pentru adevărații prieteni.

Toate persoanele, toate evenimentele din viața ta sunt acolo pentru că tu le-ai provocat. Ceea ce alegi să faci cu ele este treaba ta.

Nu ti se va trimite niciodata o dorință fără să-ți fie dăruită și puterea de a o realiza. S-ar  putea însă să fie nevoie să depui și eforturi.

Regula s-a schimbat din ”fa celorlalți ce vor să le fie făcut” în ”fă celorlalți ceea ce crezi cu adevărat că ar trebui să faci”.

Suntem. Cu toții. Liberi. Să facem. Tot ceea ce ne dorim.

*din Iluzii

PS> anticipand eventualele intrebari… nu, n-am patit nimic grav. meditez si eu ca omu’. si accept ;;)

chiar daca…

Without parents to defy, we break the rules we make for ourselves. We throw tantrums when things don’t go our way. We whisper secrets with our best friends in the dark. We look for comfort where we can find it. And we hope. Against all logic. Against all experience. Like children, we never give up hope…. chiar daca …

nu, n-am fluturi…doar pitici pe creier :D

Fluturi
Plimba-ti palma-n parul meu
Pana ajungi la suflet
Privirea ti s-a tulburat cand te-am atins
Iti cant incet cu ochii inchisi
Si cu buzele grele
Mi-este teama zambetul sa ti-l respir

Nu spune nici un cuvant
Cuvintele se pierd in vant

Si vorbesc cu mine singur
Si in somn te tin alaturi
Iar in bezna din lumina
Te simt si ametesc

Si imi bagi sub piele fluturi
Si in somn te tin alaturi
Iar atunci cand te privesc
Ma pierd si ametesc
Ma pierd si ametesc

Timpul nu vrea ca sa spuna
Cand s-a intamplat
E prima oara cand iubim cu adevarat

Nu spune nici un cuvant
Cuvintele se pierd in vant

Poate toutusi sunt un visator
Stiu ca fluturii, se nasc in zori

>:)

stiu ca piesa nu a fost scrisa in modul in care o interpretez eu, dar pentru ca e arta[!!! :-" ] imi permit sa interpretez cum vreau eu.

Inmyromania

am primit un link spre blogul asta. abia s-a lansat si deja e  interesant, vedem noi pe parcurs ce si cum. pana una alta… trimite si tu o poza cu ce-ti place in Ro

Ca o coca-cola intr-o zi torida…

:D