Dimineaţa clătite cu gem de căpşuni

Soare afară şi tu să mă suni

Aproape sunt sigur că asta e tot ce-mi doresc

O ploaie subţire chiar după concert

Tu la cafea şi eu la desert

Aproape sunt sigur că asta e tot ce-mi doresc

Poate şi-un film, dar nimic complicat

Să rîdem cu poftă, întinşi comod în pat

Vecinii să n-aibă nimic de reparat

Cam asta ar fi, cam asta ar fi

Vise albastre cu fluturi enormi

Lipită de spatele meu tu să dormi

Aproape sunt sigur că asta e tot ce-mi doresc

Şi nu glumesc

Aproape sunt sigur că asta e tot

Alexandru Andries, Asta e tot

In gandul meu ciresele se coc
In fiecare asfintit de seara
In gandul meu e pururi primavara [8->]
Si vara aurie-si face loc.

In gandul meu zapada se aduna,
Cernand a basme si a dulci ispite.
In gandul meu stau razele infipte,
Si narile mi-aduc cristal de spuma.

As vrea sa merg pe strada in delir,
Orbecaind prin noapte ore-n sir,
In locuri despre care n-am habar
Cu mana strecurata in buzunar.
Tarziu in anotimp posomorat,
Sa cada frunze peste pasii mei.
Si sa-mi arunc cravata de la gat,
Sa-mbratisez copacii pe alei.
Sa-mbratisez copacii pe alei.

In gandul meu dorm pasari obosite
Si indelung sopteste-ncet izvorul.
In gandul meu beau versuri cu ulciorul
Si firul ierbii uneori ma-nghite.

In gandul meu rostesc taceri profunde,
Si port o lacrima din chin dumnezeiesc
In gandul meu infinitati unesc,
Ascund ce nimeni n-ar putea ascunde.

>:D<

Once upon a time there was a tavern
Where we used to raise a glass or two
Remember how we laughed away the hours
And dreamed of all the great things we would do

Those were the days my friend
We thought they’d never end
We’d sing and dance forever and a day
We’d live the life we choose
We’d fight and never lose
For we were young and sure to have our way.
La la la la…
Those were the days, oh yes those were the days

Then the busy years went rushing by us
We lost our starry notions on the way
If by chance I’d see you in the tavern
We’d smile at one another and we’d say

Those were the days my friend
We thought they’d never end
We’d sing and dance forever and a day
We’d live the life we choose
We’d fight and never lose
For we were young and sure to have our way.
La la la la…
Those were the days, oh yes those were the days

Just tonight I stood before the tavern
Nothing seemed the way it used to be
In the glass I saw a strange reflection
Was that lonely woman really me

Those were the days my friend
We thought they’d never end
We’d sing and dance forever and a day
We’d live the life we choose
We’d fight and never lose
For we were young and sure to have our way.
La la la la…
Those were the days, oh yes those were the days

Through the door there came familiar laughter
I saw your face and heard you call my name
Oh my friend we’re older but no wiser
For in our hearts the dreams are still the same

Those were the days my friend
We thought they’d never end
We’d sing and dance forever and a day
We’d live the life we choose
We’d fight and never lose
For we were young and sure to have our way.
La la la la…
Those were the days, oh yes those were the days

stiu ca nu are legatura cu nimic, dar in autobuz in seara asta am ascultat asta, dupa o zi cu 4 ore la birou, alte 5-6 pe la facultate sau prin jur si alte 2 prin corso cu cativa forumisti si cu gandul ca maine am ore de la “prima ora” [dimineata devreme nu e partea mea preferata din zi, pentru cine nu stie deja].

si, desi nu pun aici toate melodiile pe care le ascult pe repeat uneori, postul asta apare pentru tot ce-a fost, poate pentru tot ce-mi dau seama ca am invatat de la oamenii pe care i-am cunoscut si din lectiile primite, poate pentru ca nu am mai scris ceva despre muzica lui Cosmin de ceva timp, poate pentru ca inca nu e gata de tot, desi Anca zice ca e o melodie trista pentru ca totul este la trecut, poate pentru ca pana si acum ma entuziasmeaza orele, materiile si toate chestiile noi, poate pentru ca vreau sa raman in copou si dupa ce e gata si, mai ales, pentru ca i-am promis Ancutei ca-i dau dedicatie pe blog  [ fara numar, se intelege ]… click aici… si enjoy

Cum e sa stai pe net, sa mergi din blog in blog si sa gasesti o melodie despre colega ta de birou pe un blog/site necunoscut tie pana atunci?

Eu stiu cum e )

Si da, imi place